pedeapsă

știu, o merit..dar totuși de ce? acum, fiind absolut distrusă de pedeapsa primita 2 ore în urma, imi pare că fiind la curent cu motivul mă voi putea calma..oare?!

dar totuși vreau..vreau să știu ce anume mă face să fiu demna de a fi jefuită chiar în unul din puținele momente de fericire sufletească..I know, I know, am mai scris despre eșecuri..acum e altceva..sunt atentă, nu tentez pe nimeni cu geanta sau portmoneul meu (care, apropo, era nou și sufletește tare prețios, căci dăruit de cineva extrem de drag)..am crezut că fac mai bine dacă iau microbuzul..și mi-am facut-o..tare ”bine” mi-am mai făcut-o..

e straniu dar am găsit ceva ce m-a mirat plăcut în nefericitul eveniment..chiar m-a bucurat calmul și rațiunea surprinzătoare cu care am sunat la toate băncile și mi-am blocat cardurile..am analizat ce am pierdut și nu am simțit nimic când mi s-a dus gândul la acei bani ce erau, și pe care evident nu-i voi mai vedea..simțit durere, însă, doar când realizat că nici punga nu-mi va mai fi tactil accesibilă vre-odată..anume acel obiect ce-mi asigura o legătura invizibilă, dorită, cu una din preferatele mele persoane, ce e fizic prea departe pentru a-mi putea permite acum să pierd acea legătură..

așa a fost să fie..chiar nu pun la îndoiala faptul că o merit..nuș ce să mai scriu..doare..atât :(

what is there to like?!

nu am chef de diacritice..

what is there to like?..unde?..aici, acolo, everywhere..

ce tranforma un simplu om, eveniment, fenoment, act, obiect, etc in unul extrem de placut? ce face sa placi, sau sa fii placut? raspunsul e pe cat de simplu pe atat de neclar: totul etichetat cu "EXTRA"!

daca ar fi sa-mi pun intrebarea aroganta: ce ma face sa cred ceva/cineva demn de atentia, ba chiar de admiratia mea? atunci cu siguranta as raspunde prin a cauta tot ce e inedit, difer, special in acel ceva/cineva..abilitatile ce supraindestuleaza asteptarile sunt acelea care deobicei conteaza, care inclina dramatic balanta..

e oare un principiu tipic doar on personal side de apreciere? si daca se aplica la serviciu? just imagine ce viteza ar dobandi avansarea in cariera atunci..so exceeding the expectations really makes the difference..then why don't we make it a base principle for everything?

calculată..rea

Obişnuiesc să-mi calculez emoţiile..de ce să utilizez energie pentru a reacţiona prompt şi adecvat în momente imprevizibile, dacă pot să le evit? uneori explodez..pare rau evident apoi, caci exact in proces ma simt erou, unic coordonator al situatiei, unic expert..si atunci distrug, ba chiar o fac constient, crezand orb ca e unica modalitate de solutionare agreabila pentru ambele parti, fara a ma interesa daca al doilea personaj e deacord..spun cuvinte tari, din economie mai mult, caci cele slabe si moi provoaca un delay pe perioada incerta a rezultatului, iar eu il vreau acum!..eu..eu, cea care presupune ca toti vor acelasi rezultat..nu ma obosesc prin a afla daca presupunerea mea are in baza o oarecare cantitate de adevar..

anyway, e vorba de ceea ce am facut recent..enormul soul damage provocat unei persoane absolut inofensive si infantile e o rusine acum..ma chinuie din simplul motiv ca o puteam face altfel, rezultatul fiind de aceeasi dimensiune insa cu o alta forma, culoare, aroma..dar totusi ce a fost atunci? hm..era tensiune cumulata, prea mare dorinta de a evita si un prea puternic efort pentru a o face frumos, fara victime..eram presata..da..asta e..presiune, tentaivele intensive m-au facut sa-mi pierd calmul..

si sunt vinovata..si regret..si as vrea sa am alt output acum..if only I could stop myself when feeling like giving up and hang on for a little bit more..

Eforturi meritate

De-ar fi sa numar cite eforturi depun zilnic cred ca as avea nevoie de un counter cu incrementare automata, caci singura nu as tine minte..si nu ar fi cauza faptu ca fac totul printr-o cantitate semnificativa de impunere..chiar daca e totusi valabil pentru ultimele luni..eforturile depuse cu referinte straine sint acelea pe care as vrea sa le numar, adica sa le memorez pentru a nu uita placerea unei consacrari cu scop extern..

e imensa emotia pe care o port cind depun intreaga silinta pentru a face ceva de care nu voi beneficia eu..suna paradoxal..faci ceva cuiva si te simti mult mai bine..ar fi corect? sau e lipta de autogrija si dragoste? e sacrificare sau binefacere?

reducind totul la "cit de des am ajutat" e chiar posibil de cuantificat valoarea unei singure fiinte in societate..caci, in moemntul de decizie, la asta se reduce true valoarea neta a unui individ, la aportul sau adus unui alt astfel de individ..

decit cit valorez eu? inca putin..cind ajung irreplaceable zic :D

It's all about how we often we fail to fail

offf failure..cât de des trebuie să ni se întimple? există oare reguli, orar, alarma, remider? şi dacă ar fi totul previzibil, planificat?

să zicem că periodic, cu o anumită frecventă am fi primit un aviz, conform căruia vom fi anunţaţi că urmează să suferim un eşec..curios, ar fi mai uşor suportabil atunci?

puţin probabil..un failure rămâne a fi oricum neplăcut chiar dacă şi e unul aşteptat.. previzibilitatea va avea doar un efect de presiune, ceea ce va tranforma musca în elefant..

ceea ce într-adevăr va face o diferenţă este, banal, atitudinea..în mod natural un eşec nedorit (hm, de fapt, ele toate by default sunt nedorite :) ) poate apărea exact în momentul în care deja totul pare a fi insuportabil şi, ca prin miracol, viaţa, in ciuda atacului suferit, continuă..ba chiar graviditatea problemei cazute concentric ghemului din complicaţii existente, capătă o nuanţa chiar hazlie odată cu mărirea dimensională a intervalului de timp între prezent şi momentul eşecului..

şi vorbeam de atitudine..e decisivă, esenţială în neutralizarea succesiunii de momente "fiasco"..doar printr-o percepţie efectiv-pozitivă insuccesele pot fi, prin supra efort, tranformate în provocări şi apoi în victorii..

astfel, înfrângerile sunt inevitabile..i eto fact :)
valoare vitală aici o are capacitatea de transpunere a evenimentelor negative din coloana nereuşitelor în cea a premiselor şi motivaţiilor pentru succese..

so, a failure is just a new challenge ;)