cărţi ascultate

recent am decis că am atins acel moment de maturitate literară în care îmi este permis să fac cunostinţa cu Lolita..planificam demult această întâlnire, însă o tot amânam..nu vroiam să pierd din esenţă datorită incapacităţii de a o înţelege..ziceam "încă nu..nu acum..când voi creşte mare o voi citi"..am crescut, de fapt am facut-o de ceva vreme, însă totuşi prefer să fiu total pregătită atunci cind mă apuc de literatura ce implică, by default, lăsarea unei amprente semnificative în existenţa mea..

am luat-o încet..iniţial am facut cunoştinţa cu V.N. pe un teren neutru, cunoscut, fie şi în proporţii diferite, pentru ambii..şah..citeam încet, savurănd fiecare epitet..reciteam pagini întregi..ma temeam sa nu fi pierdut vre-un accent ascuns, vre-o idee mascata..m-a impresionat..l-am poreclit scriitotul meu preferat şi, dupa un an, în care nu am găsit pe nimeni demn sa-l înlocuiasca, am decis că sunt gata..

audiobook..ai fi o inovaţie necesară societăţii active sau doar o invenţie concepută pentru a mângâia lenea?! oricum, dacă tot nu aveam cartea, iar căştile noi se plictiseau nemulţumite pe raft, am decis să las încăpăţinarea şi să ascult vocea unui strain citindu-mi cartea mult dorită..

era un actor..citea perfect..însă gândul că eu nu iau tot de la autor nu ma lăsa..de fiece dată cînd simţeam în vocea naratorului conturarea definitivă a unei idei, mă întrebam "oare cum aş fi citit eu? poate din perspectiva mea totul era să aiba o alta formă?"..ascultam un spectacol într-o regie venetică, dar eu? ce fac eu aici? mesajul autorului nu trece prin prisma gândirii mele ci prin una străină..cuvinte, propoziţii, idei rugumate, gata să între în capul meu deja configurate, rigide, uscate..nu e suficient..

dar voi păstra răbdarea..nu las cartea până nu aud finalul în interpretarea străină, însă la sigur o voi reciti cu prima ocazie..filă cu filă..să o simt vie în capul meu..adevărată plăcere..